Traiesc intr-o lume extrem de mica ,cea a rutinii zilnice, si ma umplu des de frustrari si resentimente de proportii nationale .Pentru ca nu ma pot abtine ( sau asa m-am obisnuit sau asa se poarta) sa nu disec ceea ce ma preocupa raportandu-ma permanent la restul populatiei Romaniei.Oricum , am observat ca bucuriile raman individuale iar necazurile devin pretexte de prietenii pe viata
.In vremuri de restriste avem tendinta de a ne etala hiperbolic atat realizarile cat si esecurile .Media vizuala ne asasineaza anual cu ocazia sarbatorilor fie cu emisiuni ce emana o bunadispozitie fortata (in comparatie cu scepticismul tau nefortat), fie cu povesti dramatice ale unor destine tulburate de boli incurabile(ce ne determina fortat sa ne gandim cat de norocosi suntem ca avem numai un ulcer) .Despre oamenii obisnuiti, care nu merg la schi in Austria,nu fac revelionul in Dubai sau care n-au nevoie urgenta de un transplant de ceva vital,aflam , in schimb, ca se cherchelesc si produc accidente pe soselele patriei,fie isi transforma bucataria intr-un fel de cantina sociala si gatesc bunataturi neaparat traditionale pentru tot satul...
Si eu,si tu si toti cei carora le sunt adresate aceste minunate reflectari ale realitatii ,noi unde ne regasim si ce ar trebui sa intelegem? Sau poate n-ar mai trebui sa avem tupeul de a cere ceva de vreme ce nu oferim nimic...Hai sa schimbam ceva (pluralul colectiv cere si acordul celor asemenea mie) si sa cerem emisiuni care sa nu ne discrimineze:"Cireasa de pe tort" cu gospodine obisnuite care sa ne arate ca din cumparaturi penibil de ieftine ies mesele pe-o saptamana, "Sa te prezint parintilor" cu instantanee ale apartamentelor in care convietuiesc trei generatii, " Schimb de mame"in care una dintre mame sa refuze intoarcerea acasa pe motiv ca noua familie este ceea ce si-a dorit dintotdeauna...
M-am saturat si de filmele de sezon ,stiti, cele cu eternul happy-end,care ne amintesc anual ca traim intr-o lume a miracolelor care se intampla, insa, la altii...Si cu restul anului cum ramane? Ne criogenam si ne trezim numai de Pasti si de Craciun? Pentru ca dupa o astfel de perioada incep sa devin carcotasa.Tara ma vrea pe langa prost,si bolnav si abandonat si neindemanatic si nedescurcaret si inadaptat social!
Gata,m-am hotarat :o sa vorbesc cu Dorian si am sa insist sa dea admitere la Psihologie;pana termina el facultatea, vom fi toti atat de plecati de acasa,incat vom trai intr-o permanenta sarbatoare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu