Astazi am avut o pofta nebuna sa ascult muzica.De orice fel ,cantata de oricine ,in orice limba ,cu orchestratie diferita. Mi-am amintit cu drag de "Jurnalul"lui Mihail Sebastian care la momentul lecturii m-a impresionat prin pofta autorului de a asculta si diseca muzica(buna) .O mai veche nostalgie neexplicata inca m-a impins spre Gil Dobrica .Sa nu razi! "Hai acasa"este un cantec ce-mi provoaca o stare speciala si din acesta cauza si interpretul lui,fan declarat al lui Ray Charles,chiar imi e simpatic(desi are o fata de caine de paza, cumsecade dar prost).
Spre amiaza am folosit ca decor muzical Enia .Are o muzica instrumentala atat de dulce,relaxanta,usor lineara,cu rare inflexiuni acute.E o melodie "Memory of Trees" absolut charmanta ,f.vaga .cu o mecanica insesizabila ,.suna aproape cosmic.
Am pus apoi "Happy birthday" cantata de Marilyn Monroe .Dureaza cateva secunde cele doua versuri pe care ea i le canta lui JFK si care ,la momentul respectiv, faceau publica relatia lor intima si declansau un oarece scandal ce-a facut mai vertiginoasa coborarea divei. Vocea ei rasfatata,blonda,neconventionala prin pauzele si accentele puse in cantec a umplut camera mea si ,probabil si inima presedintelui american.
Spre seara am nimerit Vivaldi si am ascultat 'The four seasons-Spring" .Prima parte imi era destul de cunoscuta ,toata lumea o asculta pentru ca e placuta si la indemana de inteles .Urmeaza apoi" Allegro"care e vioaie ,repeta la nesfarsit acceasi tema muzicala. vioara are tonalitati si intensitati diferite ,jucause ,la randul ei orchestra intervine zglobiu,iar finalul este o incantare de flori,de gaze,de soare,toate intr-un crescendo hotarat ,clar. "Danza pastorale -allegro"are o alta tema reluata de mai putine ori,cu accente mai grave ce aduc largime (pastoral=campenesc,larg) ,perspective,claritate. .Organizeaza intr-un fel lumea zglobie initiala. Si-apoi e acel solo al viorii care te tine cu sufletul la gura ,fara pauze intr-un crescendo dramatic ,sustinuta aproape de violoncelul acut . In sfarsit ,"Larg e pianissimo" l-am ascultat de doua ori .N-am inteles de ce si de unde aceasta tristete, gravitate la un anotimp al renasterii universale .O melancolie sfasietoare pe alocuri, jale, orchestra se aude tanguitor punctand grav tema ,parca se vorbeste nu se canta ,iar finalul vine calm,legat."Vara"incepe la fel...
A! Ceea ce mi-a sporit incantarea muzicala a fost ca am alaturat sunetului magic imaginea si am pus pe desktop Random .Neaparat trebuie sa vezi extraordinara bogatie de culori si forme care s-au asociat sunetului atat de placut.!Ca sa ma trezesc am ascultat apoi "Bolero"-ul lui Ravel . Care m-a trimis de urgenta spre rationalitate .Am pastrat totusi din beatitudinea initiala si-acum iti scriu,draga cititorule,ca sa te fac partas la bucuria mea.
Te invit la muzica buna!
Muzica buna..aceste doua cuvinte impreuna nu le cunosc, poate ca nu am vrut sau am fost invatata prost sa ascult muzica cu care eram obisnuita (cea care este peste tot..la TV, la radio, pe internet). Ce am invatat eu pana acum la varsta pe care o am, deloc mare...si din ce am ascultat, muzica buna este aceea care iti transmite o vibratie prin tot corpul, te face sa tresari si te incanta. Am sa incerc muzica buna pe care o ascultati, am incredere in dvs. pentru ca am de la cine invata!
RăspundețiȘtergere