Cred ca orice statut social/hobby trebuie asumat pana la capat.Asta daca vrei sa iesi cu el in lume.Daca e numai de fatada ,din snobism sau din plictiseala e bine sa ramai cu el la nivel de apartament.
De exemplu:te lauzi in gura mare ca ti-ai luat Harley- Davidson .Scrii pe blog ,mergi la expozitii de motociclete ,cauti innebunit toalele specifice din cat mai multa piele (geaca ,cizme ciocate ,manusi ,curele cu insemnele portocalii), te tatuezi undeva la vedere (bicepsi ,tricepsi ,ceafa ,antebrat ,glezna ,gat), nu te mai barbieresti zilnic pentru ca in week-end-ul cand pleci sa ai o barba comoda ,asculti hard rock sau oldies but goldies ,accepti sa lasi dupa tine cand cobori de pe motor pe langa parfumul tau si un miros persistent de benzina si unul abia simtit de transpiratie (incarcat de muuuuult testosteron ,dealtfel) ,iti asumi riscul estetic al unei freze lipite de scalp ca si aparitia ta oarecum dura cu fata acoperita de baticul negru si ochelarii la fel de negri protectori care sperie copiii la o trecere de pietoni sau fac sa tresara ultimele urme de barbatie la mosii vanjosi de altadata .Acestea fiind zise ,,pornesti la drum. Un drum neaparat luuung,nu pleci in vizita in alt cartier ,nici la cea mai apropiata plaja ,nici la socri.
Pleci incotro vezi cu ochii ,farway, dincolo de linia orizontului ,cu un dor de duca ce presupune nu numai vizionarea din mers a unor peisaje mai mult sau mai putin cunoscute ,cat mai ales senzatia de forta bruta ,de animal domolit pe care ti-o da motorul de sub tine .Zgomotul tobelor tunate umple vaile si soseaua pe care te prelingi tacticos cu mainile intinse pe ghidoanele inalte ,cu spatele drept scrutand incruntat zarea (incruntat ca sa nu te loveasca vreo gaza plimbareata ) .si mergi ,si mergi ,si simti in fund toate hartoapele drumului ,dar tie nu-ti pasa pentru ca senzatia de libertate e tot ce-ti doresti ,si mirosul de aer .de iarba si de vant care te face sa strangi mai tare motorul intre picioare.Si treci ca un bolid pe langa barbatii care -ti fac cu mana intr-un soi de complicitate masculina ,pe langa copiii care, daca nu se sperie,iti imita galagia admirativ ,pe langa grupuri de cucoane serioase pe care le ia prin surpridere mugetul motorului ambalat sa traverseze strada...Si-ti termini ziua nu intr-un hotel cu asternuturi mirosind a lenor ci in propriul cort carat in spatele tau intre tine si consoarta care ,ca si tine ,a incercat peste zi aceleasi senzatii (mai putin cea de bau-bau pentru copii) sau intr-un camping din mijlocul pustietatii unde te bucuri de compania usor bahica si zgomotoasa a altor harley-isti si de niste fripturi in sange si o bere carlsberg(am vazut o reclama la berea asta:au umplut o sala de cinema la mall cu motociclisti ,toti tatuati, aparent fiorosi ,barbosi in mijlocul carora erau doua locuri libere;cei care isi infranau teama de a-i deranja pe raii de acolo ca sa-si ocupe locurile platite erau aplaudati si recompensati cu o bere...)...
Cred ca daca vrei sa fii cu adevarat luat in serios cand iti cumperi o legenda trebuie sa stii sa creezi lumea potrivita in care legenda sa se simta bine si sa fie pusa in valoare.Altfel se va simti falsul,artificialul,o lume fortata ,o imagine deformata care ,culmea,nu-ti va face rau tie ca imagine ,ci tocmai legendei la lumea careia ai aderat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu