Consider ca decorarea unei case, a caminului unei familii, nu trebuie lasata la indemana unui specialist decat in masura in care acesta directioneaza dpdv estetic sau calitativ amenajarea in cauza.
Este o adevarata moda acum sa consulti specialisti sau , in lipsa de bani, reviste de specialitate care sa-ti ofere ideile cele mai trendy sau cele mai chic . De la banala "Practic in casa/gradina" pana la site-uri , de la sfaturi date de massmedia prin emisiuni-tip pana la exemplele usor snoabe date de vedetele autohtone bagate in seama de vreo reporterita avida de subiecte mondene, toate iti ofera un evantai atat de larg de idei incat inevitabil ajungi ca mine care, intr-o seara placuta dealtfel, am pornit cautarea internauta antimonocromatism, ca dupa 2 ore sa devin pro...
Sunt unii, mai ales de gen masculin, care cred ca o locuinta trebuie sa fie cat mai simpla cu putinta. Sufrageria sa aiba o plasma imensa si o canapea (eventual coltar) cu masuta aferenta pentru scrumiera din dotare si paharele pentru sprit. Dormitorul sa aiba numai un pat si un sifonier micut("la ce-ti trebuie atatea boarfe?De ce mai speli saptamanal?!), iar restul un gooool imens ca in capul si in spiritul lui. Ca altfel se sufoca masculul in cautarea libertatii din jungla abia parasita. Iar bucataria sa ne incante numai cu aragazul si frigiderul imens laolalta cu 2 scaune si o masa adusa direct din padure...
Altii cred ca e o prostie sa pastrezi suvenirurile cumparate in concedii sau cadourile ce au fost aduse tocmai pentru a umple un gol in amenajare. "Ce dragut/a e!Ce bine i-ar sta aici!", zice ea."Ce porcarie!Cui o facem cadou?" zice el. Are dreptate! Cine ar aprecia un mic goblen sau un obiect de artizanat pe rafturile bibliotecii cand la fel de bine putem lipi cu scoci pe peretele dormitorului clasamentul diviziei C la tzurca?!
Cata alerta a gospodinei care alearga cu micile ei economii ca o data pe an sa refaca macar partial coloritul locuintei vrand s-o inveselesca cu o perdea noua , o vaza cu flori mai vii, redecorarea unor rame stravechi..."Observi ceva nou, iubitule?" intreaba ea nerabdatoare ca stapanul iglu-ului sa -si coboare privirea-i princiara si spre covorul pe care-si taraste papucii de casa. Ochii lui orbiti de curatenia ei matrimoniala se mijesc spasmodic sa inhate vreun obiect pretios pe care ea a cheltuit banii casei. Fineturile nu-s pentru el. El nu zareste noua culoare trandafirie a dormitorului, nici abajurul nou dinspre balcon, nici perdeluta delicata vernil pe langa care trece spre baie...
Pentru cei enumerati mai sus am o propunere : sa scoatem tot din casa, absolut tot, chiar si pe membrii familiei, iar pe un perete, cel de la rasarit eventual, sa troneze acele tablouri interbelice cusute de bunicile noastre, stiti, acelea cu busturile lui si ei, sub care sa fie cusute nu deja celebrele"O familie fericita" sau "Dumnezeu sa ne ocroteasca", ci "Casa goala caut familie".
Nici eu nu sunt se acord cu minimalismul in decorarea casei. O casa trebuie sa fie cămin nu doar un hotel.
RăspundețiȘtergere